Acoperişuri lucioase, coloane colosale, pagode de marmură - un soi de parc tematic al excesului şi ostentaţiei - ţiganii din cartierul bogaţilor din Buzescu sunt mândri de casele lor fanteziste, dar nu-i lasă pe jurnaliştii de la televiziunea spaniolă să le vadă. Nu au încredere în străini, pentru că aceştia nu ştiu să aprecieze arhitectura deosebită, se arată într-un reportaj realizat de TVE, citat de Agerpres.

Unul dintre localnici, mai puţin reticent, le explică jurnaliştilor spanioli că ”jurnaliştii români vin şi spun: ce frumos. Dar apoi scriu că, pe criza asta, să vedeţi cum trăiesc ţiganii”.

Originea prosperităţii romilor - care reprezintă o pătrime din populaţia din Buzescu, Teleorman - se găseşte în momentul căderii comunismului, de acum aproape 21 de ani, consemnează TVE. Potrivit primarului din Buzescu, Valentin Trăistaru, romii şi-au făcut după revoluţie firme proprii, pentru a vinde fierul vechi în străinătate. ”Şi, după cum ştiţi, preţul metalului a crescut mult în ultimii ani”, explică el.

Dar casele din Buzescu sunt o iluzie în mijlocul mizeriei ţiganilor din România, atrage atenţia televiziunea spaniolă: Ferentari este un cartier din Bucureşti - un ghetou al romilor, cu 10.000 de locuitori, unde numai 2 din 10 au de lucru, iar rata analfabetismului este cea mai ridicată din Europa. Oamenii au încercat să emigreze, însă situaţia lor nu s-a îmbunătăţit: două femei le-au povestit jurnaliştilor spanioli că fiii lor au fost forţaţi să plece din Italia luna trecută, în urma aplicării planului de destructurare a sute de aşezări nomade.

Acoperişuri lucioase, coloane colosale, pagode de marmură - un soi de parc tematic al excesului şi ostentaţiei - ţiganii din cartierul bogaţilor din Buzescu sunt mândri de casele lor fanteziste, dar nu-i lasă pe jurnaliştii de la televiziunea spaniolă să le vadă. Nu au încredere în străini, pentru că