Astăzi, sala mare a Atheneului va fi gazda deschiderii oficiale a primului congres internaţional de istoria religiilor desfăşurat în România şi într-o ţară est-europeană. Visul lui Mircea Astăzi, sala mare a Atheneului va fi gazda deschiderii oficiale a primului congres internaţional de istoria religiilor desfăşurat în România şi într-o ţară est-europeană. Visul lui Mircea Eliade şi al lui Ioan Petru Culianu cei doi români care au marcat fundamental această disciplină -, este astfel împlinit. La conferinţa de presă desfăşurată ieri la sediul Institutului Cultural Român (ICR), Horia Roman Patapievici l-a citat din "Adevărul literar şi artistic" de sâmbătă, 16 septembrie (număr dedicat evenimentului), pe Andrei Oişteanu, preşedintele Asociaţiei Române de Istoria Religiilor (RAHR), care arăta că acest congres este un rod al efortului conjugat al mai multor generaţii. Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor, a subliniat importanţa istoriei religiilor în contextul socio-politic actual şi necesitatea ca guvernul să sprijine dezvoltarea acestei discipline, măcar la nivel universitar. Acesta a remarcat că este un domeniu la care "suntem întemeietori în străinătate şi corigenţi la noi în ţară". În aceeaşi notă a vorbit şi preşedintele Colegiului Noua Europă (NEC), Andrei Pleşu, despre congres: "Este o dihanie cum nu prea s-a mai văzut în România, şi prin importanţă, şi prin cantitatea de oameni prezenţi, şi prin prestigiul lor". Arătând că toţi tinerii implicaţi au fost legaţi instituţional şi de NEC, Andrei Pleşu şi-a exprimat speranţa ca acest congres să fie un bun început pentru inaugurarea unor catedre de istoria religiilor în principalele universităţi româneşti şi a unui institut român de specialitate. Pleşu a mai spus că România este una dintre puţinele ţări din lumea civilizată căreia îi lipseşte un astfel de institut.

Congresul European de Istoria