După ce, acum doi ani, la începuturile crizei datoriilor suverane, politicianul german Frank Schaffler, sfătuia guvernul Greciei să-și vândă insulele pentru a-și reduce imensa datorie suverană, publicația financiară „Wall Street Journal” oferă o analiză interesantă pentru cei care vor să investească și să achiziționeze una din miile de insule grecești.

Arhipelagurile grecești, încadrate de Thasos la nord, Creta la sud, Rhodos la est și Zakynthos și Corfu în vest, numără mai mult de 6.000 de insule și insulițe dintre care doar 227 sunt locuite. De la achiziționarea insulei Skorpios de către legendarul armator grec Aristotel Onassis, a deține o insulă privată a devenit țelul ultim al bogătașilor occidentali, consideră „Wall Street Journal”.

Aparent, condițiile par prielnice pentru ca milionarii să dea năvală: economia țării este pe butuci iar Grecia este în nevoie disperată de finanțare externă. Însă, avertizează publicația financiară, lucrurile nu sunt atât de simple precum par: în cazul Greciei, avertismentele nu se aplică doar obligațiunilor suverane.

Luna trecută, o agenție imobiliară cu sediul în Creta a scos la vânzare o insulă privată de 404 hectare. Deși fotografiile aeriene sunt extrem ispititoare, insula având dumbrăvi de măslini și cel puțin o plajă cu nisip fin, prețul este de 180 de milioane de euro, sumă considerată nerealistă de Pedro Arez, executiv la Vladi Private Islands, una din principalele agenții în domeniu. Acesta a declarat pentru „Wall Street Journal” că „agențiile grecești trebuie să aplice o reducere majoră de prețuri dacă doresc să încheie o tranzacție”.

Ițele unei birocrații de proporții mitologice

Pe lângă prețurile exagerate, un alt obstacol în calea achiziționării de insule însorite de către milionari doritori este reprezentat de birocrație. În Grecia, nu statul este cel care deține aceste insule