Tînăr şi, prin asta, neliniştit, confratele Bogdan Iacob ţine să-mi atragă atenţia, din cînd în cînd, că în realitatea politicii româneşti se petrec lucruri la fel de interesante, dacă nu chiar mai interesante decît în cărţi.
Potrivit acestei logici, anunţarea candidaturii la şefia PDL a Elenei Udrea e un eveniment la fel de interesant ca şi aruncarea Anei Karenina înaintea trenului fatal, iar eliberarea condiționată a lui Adrian Năstase e mai spectaculoasă decît evadarea lui Edmond Dantes din Château d’if.
Sub tăria acestei credinţe, cînd consideră el că pe uliţa politicii noastre s-a petrecut ceva ieşit din comun – în genul leliţei Marghioala trecînd drumul la leliţa Maria fără să-și fi pus sutienul –, Bogdan Iacob îmi trimite un SMS, precedat, fireşte, de un apel telefonic avortat.
Miercuri, zi de la Dumnezeu lăsată să fie mijlocul săptămînii, m-am pomenit cu un SMS:
Bombă!
Băgînd de seamă că SMS-ul a fost precedat de un telefon, mi-am zis:
Să ştii că s-a întîmplat ceva ieşit din comun în iarmarocul nostru cotidian!
M-am grăbit să deschid tableta.
Care dracu’ o fi bomba invocată de Bogdan Iacob?
CCR a declarat neconstituţional articolul prin care corupţii neamului îşi asigurau, prin Statutul pe care ei înşişi şi-l croiseră, condiţii de respectare a legii diferite de cele ale altor categorii de funcţionari?
Nici vorbă de bombă!
Ar fi fost o bombă dacă decizia ar fi fost de constituţionalitate.
Bombă, deoarece am fi înţeles că Penalii din USL au pus mîna şi pe Curtea Constituţională, după ce-au transformat în ibovnicele lor cu tarif CNA, ICR şi CSM.
Victor Ponta a cerut miniştrilor USL să facă denunţe greaua moştenire lăsată de predecesori?
Nici asta nu e o bombă.
Se vede cu ochiul liber că hardughia pe roţi (PSD, PNL, UNPR, PC) care e guvernarea USL n-a trecut nici acum, la două luni după sc