Nici capitalismul si nici globalizarea nu au fost atacate de Clubul de la Roma. Desi multe dintre relele impotriva carora s-a razvratit - risipa de resurse fiind cea mai grava - erau legate de marii detinatori ai capitalurilor. Ei acumulasera forta si, mai cu seama, devenisera constienti de forta lor. Le era limpede ca pot numi guverne sau dobori guverne, chiar au si facut-o. Dar de prea multe ori n-au inteles ca nu pot incalca legile economice fara sa plateasca scump. Sigur ca, incepand chiar din anii '70, multe lucruri s-au schimbat in lumea capitalului. Treptat, tot mai multi dintre marii capitalisti au inteles ca insusi volumul profitului este dependent de felul in care este repartizat, impartit cu toti cei ce-l realizeaza. Au fost, deci, diversificate formele de impartire a profitului, au aparut actionariatele populare, managementul s-a despartit de patronat, ajungandu-se pana la forme superioare, dominate de contracte de parteneriat intre patroni, manageri si salariati, de stimulare a participarii salariatilor la cresterea profitului. Pentru ca partea de bunastare a celor care au mai putin sa fie rezonabila. Toate sub constrangerea temutelor legi economice, a caror incalcare, fie din necunoastere, fie cu buna stiinta, este neiertatoare.
Capitalismul, constrans de legitatile economice, a dobandit treptat o fata umana. Fara sa fetisizeze egalitatea. Dar sfidand egalitarismul. Asadar, nu impotriva capitalismului s-a razvratit Clubul de la Roma. Sub bagheta lui Aurelia Peccei nu luase nastere un club marxist, care sa nu-i poata ierta capitalismului evolutia catre ceea ce numim astazi "societate de consum". Nimic din gandirea membrilor Clubului de la Roma nu arata ca ei ar fi vazut in colectivizare, asemenea marxistilor, un principiu evoluat de viata. Pentru ca nici n-au considerat necesar, nici n-au crezut ca se impunea angajarea schimbarii naturii societ
