La 9:30 au început discuţiile. Întâi l-a primit pe Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar judeţean la Dolj.
Născut în 1942, doctor în ştiinţe juridice, Ştefănescu era unul dintre cei mai tineri componenţi ai CPEx. Cariera sa politică începuse la UTC şi prin Asociaţia Studenţilor Comunişti – trambulină obligatorie în generaţia sa de intelectuali pentru succesul din oricare branşă.
Până la începerea şedinţei Comitetului Politic Executiv, de la ora 10:30, la Cabinetul 2 au mai fost Silviu Curticeanu, Nicu Ceauşescu, Emil Bobu şi Ştefan Andrei.
Mai puţin de un ceas (10:30-11:20) durează şedinţa CPEx. "Lărgit" într-una de Ceauşescu ca "expresie a adâncirii democraţiei socialiste", Comitetul Politic Executiv devenise o instituţie tot atât de decorativă ca Marea Adunare Naţională pentru ideile, proiectele şi voinţa liderului. În mai puţin de-un ceas s-au "dezbătut" teme grave – planul economic, proiectele editoriale şi cinematografice, politica externă a României –, sutele de file ale dosarelor cu raportări şi planuri de măsuri fiind arhivate la Cancelaria CC spre mărturie urmaşilor.
După şedinţa cu toate măsurile aprobate, ca de obicei, în deplină unanimitate, a fost primit, un sfert de ceas, şi Nicu Ceauşescu. Vizita fiului în biroul mamei este consemnată de şeful de cabinet al Elenei Ceauşescu fără deosebire de înregistrarea celorlalţi. Nicu era prim-secretar la Sibiu şi a plecat, probabil, imediat după întrevederea din Cabinetul 2, să pună în aplicare sarcinile reieşite din "preţioasele" indicaţii ale părinţilor.
Sunt chemaţi apoi Silviu Curticeanu, Ion Ursu şi generalul Constantin Olteanu – secretarul CC cu propaganda. Întrevederii cu Olteanu îi este consemnat doar începutul (12:30). Să fi plecat împreună la Cabinetul 1 ori într-o vizită de lucru pe şantierele Capitalei?
