Astăzi, când există un număr foarte mare de baze de date care graţie Internet-ului pot fi consultate din orice colţ al lumii, spionajul informatic cunoaşte o şi mai mare amploare şi diversificare. Furtul de informaţii îngrijorează tot mai mult companiile, societăţile şi firmele din cele mai variate domenii de activitate. Informaţiile comerciale, de genul listelor de produse, de preţuri, de clienţi, de furnizori, al metodelor de promovare a produselor sau al studiilor de marketing sunt cele mai „vânate”. Acestora li se adaugă tehnologiile de fabricaţie, metodele de instruire a personalului, know-how-ul, invenţiile în curs de patentare ş.a.
Numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si/sau resedinta, codul numeric personal, adresa de e-mail, numarul de telefon – indiferent daca deschidem un cont bancar, daca ne cream un cont pe un site de socializare sau rezervam online un bilet de avion, aceste informatii ne sunt cerute.
Conform legislatiei UE, datele cu caracter personal pot fi preluate numai in conditii stricte, in scopuri legitime. Mai mult, persoanele sau organizatiile care colecteaza si administreaza informatii cu caracter personal au obligatia legala de a proteja aceste informatii impotriva abuzurilor. Drepturile posesorilor acestor date sunt garantate de legislatia UE si de legislatiile nationale ale statelor membre UE.
In contextul globalizarii, al economiilor trans-nationale, participantii la fenomenul economic (ca e vorba de companii, autoritati publice sau simpli cetateni) transfera volume mari de date personale peste granitele tarii de origine. Schimburile comerciale internationale sunt afectate de existenta reglementarii diferite de la tara la tara in ceea ce priveste protectia datelor cu caracter personal. Tocmai de aceea la nivelul Uniuni Europene s-au stabilit o serie de reguli comune in ceea ce priveste protectia date