Starea de spirit poate influenţa prognosticul şi evoluţia unei bolii. Prelegerile despre gândire pozitivă nu sunt doar nişte speculaţii, ci au ajuns să fie dovedite ştiinţific. Psihologii contemporanii vorbesc astfel despre costurile medicale ale pesimismului şi beneficiile pe care optimismul le poate aduce. Teoria optimismului a fost validată de numeroase cercetări. Unul dintre cele mai semnificative studii în acest sens a fost dat publicităţii în 1993, fiind realizat pe populaţia în vârstă a oraşului Gotteborg din Suedia. Studiul i-a avut în centru pe bărbaţii născuţi în 1933. Aceştia au fost evaluaţi medical, şapte ani mai târziu fiind contactaţi din nou. 41 dintre participanţii la studiu decedaseră între timp. Printre bărbaţii care au declarat iniţial că trăiesc în- tr-un stres emoţional puternic s-a înregistrat o rată a mortalităţii de trei ori mai mare, comparativ cu cei care s-au declarat optimişti în raport cu mediul de viaţă.

Pesimiştii sunt

predispuşi să ducă

o viaţă nesănătoasă

În lucrarea sa „Inteligenţa emoţională”, Daniel Goleman, specialist în ştiinţe comportamentale oferă o explicaţie fenomenului. În plus, citează o serie de neuropsihologie care corelează pesimismul cu depresia. O dată instalată, depresia aduce cu sine o serie de modificări neuronale cu impact asupra tuturor funcţiilor organismului. Implicit este afectat şi sistemul imunitar. Totodată, unele studii au arătat legături certe între pesimism şi comportamente nesănătoase. Spre exemplu, pesimiştii ar fi predispuşi să bea mai mult, să abuzeze de tutun, în detrimentul activităţii fizice şi al unor obiceiuri de viaţă sănătoase. Starea de spirit poate influenţa prognosticul şi evoluţia unei bolii. Prelegerile despre gândire pozitivă nu sunt doar nişte speculaţii, ci au ajuns să fie dovedite ştiinţific. Psihologii contemporanii vorbesc astfel despre costurile me