Datele BNR sint la fel de reci si de exacte ca si masinile germane, insa ele nu spun ce se intimpla daca vreo tara din blocul estic ajunge in colaps economic sau daca ringul politic dimbovitean se incinge prea mult si da in clocot. Cit sa fie, cit sa fie? 4 lei pentru un euro, zice raspicat un raport al Deutsche Bank. Cadou nesperat pentru romani, catalogheaza documentul cel mai mare si mai serios ziar de business din tara. 4,8 lei pentru un euro, arunca o previziune si omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul proprietar al Rompetrol, intr-un alt cotidian respectabil. Si acum, noi, cetatenii turmentati de atita criza, cursuri, caderi, somaj si alte napaste ce s-au coborit asupra noastra, ce sa credem? Sa mergem pe mina nemtilor? Un vechi proverb spune ca in greci sa nu ai incredere nici cind iti fac daruri. Bun, dar astia sint nemti, si cum Germania este recunoscuta printre conationalii nostri drept rece si exacta, mai, mai ca am fi gata sa le dam credit fara sa cerem vreo garantie. Dar sa nu ne pierdem capul! Sa luam de bun ce ne indica Patriciu cu un usor aer de casandra? Totusi, nici pentru proorocirile lui nu am baga mina in foc, cu toate ca a anticipat caderea pietei imobiliare cind toti visau cum metrul patrat de teren va ajunge sa coste cit salariul pe un an al unui bancher american. Mai bine haideti sa ne uitam pe datele oficiale ale Bancii Nationale si sa ne amintim totdeauna ca o surpriza pozitiva sau, din contra, negativa poate aparea oricind, iar efectele ei sint incomensurabile. Inainte sa plecam la drum, sa ne amintim ca pretul platit pentru un euro, deci valoarea cursului de schimb, rezulta din jocul cererii si al ofertei. Cind in piata sint fonduri mari exprimate in euro, atunci cursul devine favorabil leului. Cind piata duce lipsa de euro, atunci cursul devine nefavorabil monedei nationale. Totusi jocul din piata nu este asa de simplu, cum a fost el exp