Străzile Cernăuţiului dezvăluie cele mai neaşteptate detalii arhitecturale de câte ori întorci privirea. Cu un trecut şi tradiţii comune, arhitecţi austrieci şi cehi, precum: Josef Glavka, Josef Gregor, Ervin Muller, Hubert Hessner, Gustav Fritsch, Josef Lerner, Adam Appenzeller şi alţii, au transformat Cernăuţiul într-un oraş modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Fosta Mitropolie Ortodoxă a Bucovinei şi Dalmaţiei se distinge însă printre clădirile istorice cu caracter religios din Cernăuţi precum biserica catolică, biserica Iezuiţilor, biserica greco-catolică, biserica protestantă sau templul şi sinagoga. Această prezenţă neobişnuită, care nu are corespondent în Cernăuţi, este poate cel mai interesant exemplu de arhitectură eclectică din acest oraş.

PALATUL MITROPOLIEI ORTODOXE

În 1794 la cererea nobilimii ortodoxe, administraţia Habsburgică a autorizat construcţia unei catedrale şi a unei reşedinţe episcopale ortodoxe la Cernăuţi. Din iniţiativa episcopului Yevhen Hakman, care a promovat neobosit educaţia teologică în limba română în Bucovina, în 1860 s-au găsit fonduri pentru acest proiect de amploare. Planurile, care se păstrează la arhivele administrative din Viena, au fost aprobate prin edict imperial în anul 1863. Lucrările de construcţie au început în anul 1864 şi au continuat cu întreruperi până în anul 1882, costând 1.750.000 de guldeni. Cu excepţia unei subvenţii anuale din partea Imperiului Austro-Ungar, suma a fost achitată integral de Episcopia Ortodoxă din Bucovina, devenită Mitropolie în 1873.

Noua Mitropolie era asemănată în epocă cu un castel, datorită porţilor cu ziduri înalte de 3 metri şi a clădirilor sale din cărămidă, cu pinioane în trepte şi merloane. Ansamblul este format din trei corpuri, o curte oficială şi un parc de 5 hectare cu specii rare de arbori, dealuri artificiale, heleştee cu fântâni, statui şi