Văd în presă tot felul de critici la adresa faptului că există întotdeauna relaţii între cei aflaţi la putere şi că fiii de politicieni ajung la rândul lor politicieni deci... nepotism.

Subiectul are o legătură indirectă cu subiectele pe care le abordez în mod normal.

În toate statele lumii cei care au acces la putere fac parte dintr-o reţea de oameni. Într-un fel sau altul există conexiuni directe sau indirecte la nivel personal între aceştia.

Am văzut critici foarte multe legate de promovarea celor apropiaţi şi a faptului că mulţi îşi aduc în faţă nepoţii, fiii sau alte rude. Să nu uităm însă că aceste relaţii se stabilesc uneori şi pentru simplul motiv că ei se învârt în acelaşi cerc. Dacă noi lucrăm într-o fabrică şansele să avem prieteni acolo şi să realizăm relaţii sunt cele mai mari cu persoane din acel mediu. Cu cine să se înrudească un politician din moment ce el petrece tot timpul cu persoane care fac politică? De fapt este vorba de consecinţe ale activităţii curente.

Revenind la nepotism să ştiţi că politica este peste tot o tradiţie şi o afacere de familie. Un politician îşi educă copilul pentru a deveni politician şi acesta din urmă ajunge în cele din urmă să ocupe un loc pe scena politică. Este normal ca şansele cele mai mari de a deveni un politician de vârf să le deţină cei care sunt educaţi în acest sens şi care au exemple chiar în familie.

Îmi şi imaginez acum atacuri la adresa lui Brătianu(care din ei?- oricare)că şi-a promovat rudele în politică. Titlul mare pagina de ziar: Brătianu Acuzat de Nepotism.

Şi iată că acest nepotism care de fapt înseamnă politician educat în acest sens a dus la formarea României Mari. Cine am vrea să conducă politic România: oameni care tradiţional fac politică sau să scoatem tot timpul oameni noi care nu au experienţă şi ajutor în spate şi fac aceleaşi greşeli ca înaintaşii lor? @N_