În timp ce guvernul aşteaptă motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care a respins Legea Educaţiei asumată de guvern, senatorii din Comisia de învăţământ lucrează în continuare la proiectul depus în Parlament.
• Traseul pregătit de guvern absolvenţilor de facultate care vor să ocupe loc la catedră va fi modificat de senatorii din Comisia de învăţământ. Dacă în Legea Educaţiei asumată de Cabinetul Boc sunt prevăzuţi doi ani de masterat didactic, urmaţi de un an de practică sub îndrumarea unui mentor şi un concurs la nivelul şcolii, proiectul aflat pe masa senatorilor va cuprinde cu totul alte prevederi. În opinia parlamentarilor, absolvenţii de facultate ar trebui să urmeze un an de masterat ştiinţific şi un an de masterat didactic în care să fie inclusă şi practica derulată sub îndrumarea mentorului. După susţinerea dizertaţiei, absolvenţii masteratului vor susţine direct definitivatul devenind automat titulari în sistem. Ocuparea postului ar urma să se facă tot prin concurs la nivelul şcolii, însă în cazul desfiinţării postului, profesorul va putea concura la o altă unitate de învăţământ, având prioritate faţă de cei care nu au predat până în acel moment. "Dacă, în doi ani, masterandul face numai pedagogie, uită materiile pentru care a fost pregătit să predea. Plus că va fi foarte greu să faci masterate pentru toate domeniile", a argumentat pesedistul Ioan Mang propunerea. Amendamentul, discutat, miercuri, de senatori, este programat pentru vot săptămâna viitoare şi este susţinut atât de opoziţie, cât şi de preşedintele Comisiei de învăţământ, Mihail Hărdău.
• Cu toate că structura consiliului de administraţie al şcolii (50% profesori, 50% părinţi şi reprezentanţi ai consiliului local) se va regăsi în ambele proiecte, diferenţe de abordare există şi în privinţa conducerii unităţilor de învăţământ. Mai exact, senatorii nu vor să accepte nici implic