Zona euro nu ar trebui să aloce mai mult de 800 miliarde euro pentru mecanismele de siguranţă, iar accesarea fondurilor de urgenţă ar trebui să fie permisă doar statelor care se angajează la măsuri de reformă, a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, citat de Reuters şi Mediafax.
Plasa de siguranţă a zonei euro, formată din Mecanismul European de Stabilitate şi Fondul European de Stabilitate Financiară, ar trebui să fie suficientă pentru a putea interveni în sprijinul statelor cu economii mari şi probleme financiar-fiscale, precum Italia şi Spania.
Miniştrii Finanţelor din zona euro, aflaţi în reuniune la Copenhaga, ar trebui să finalizeze vineri structura fondurilor de urgenţă, pregătind astfel una dintre ultimele componente ale programului anticriză al UE.
"Avem fonduri noi de 500 miliarde euro disponibile, alături de programele deja convenite pentru Irlanda şi Portugalia şi de noul program pentru Grecia. Este vorba despre aproximativ 800 miliarde euro. Cred că este suficient", a spus Schaeuble, prezent joi seara la o întâlnire la Universitatea din Copenhaga.
Oficialul a evitat să vorbească despre rezerva financiară de 1.000 miliarde euro cerută de unii parteneri externi.
"Să cheltuim mai mulţi bani nu este o soluţie", a arătat el.
Liderii europeni speră că aranjarea unei plase de siguranţă suficient de puternice va fi ultima măsură semnificativă necesară pentru a determina statele bogate din afara zonei euro să-şi crească contribuţiile la Fondul Monetar Internaţional (FMI), pentru a permite instituţiei să intervină în sprijinul ţărilor europene cu probleme.
Germania se opune însă construirii unui mecanism de siguranţă cu resurse financiare atât de mari.
Plasa de siguranţă ar avea trei componente, respectiv noul Mecanism European de Stabilitate, care ar trebui să-şi înceapă activitatea de la jumătat
