Anunţul neaşteptat privind demisia Papei Benedict al XVI-lea la 28 februarie a surprins întreaga lume religioasă şi a plasat pe locul doi campania electorală pentru alegerile legislative italiene din 24 şi 25 februarie, foarte importante pentru ţară şi întreaga Uniune Europeană.
Alegerile din Italia, care vor avea loc peste zece zile, în alte circumstanţe ar fi fost percepute ca având o miză primordială, în timp ce capitalele Uniunii Euroepene urmăresc direcţia pe care o va lua statul italian, slăbit de criza monedei euro.
Totuşi, există multe şanse ca noul Guvern să fie format în aceeaşi perioadă când Papa, în vârstă de aproape 86 de ani, se va retrage din funcţie, eveniment fără precedent în istoria Bisericii Catolice din ultimii 2000 de ani.
"Prima reacţie a politicienilor italieni după demisia Papei a fost «Dumnezeule, acum vom dispărea din ziare şi de pe ecranele televizoarelor», ironizează Ugo Magri, editorialist al cotidianului italian "La Stampa".
Potrivit analiştilor, demisia Papei Benedict al XVI-lea ar putea avea consecinţe importante asupra scrutinului, contracarând astfel creşterea spectaculoasă a fostului premier italian Silvio Berlusconi în sondaje şi evidenţiind ataşamentul clasei politice faţă de privilegiile sale.
"Este clar că vom beneficia de mai puţină atenţie în mass-media şi este corect să fie aşa", a declarat Berlusconi. Fostul premier a profitat din plin de mediatizarea personalităţii proprii şi a recâştigat o mare parte din popularitate, având doar cu patru puncte mai puţin decât rivalul său, Pier Luigi Bersani, liderul coaliţiei de stânga.
Potrivit expertului în sondaj Renato Mannheimer, evenimentul istoric privind demisia Papei ar putea "dăuna" campaniei fostului blogger Beppe Grillo, lider al "Mişcării Cinci Stele" (M5S), de asemenea, foarte mediatizat, în pofida refuzului său de a participa la num
