Alte multe episoade din existenta ulterioara a lui Eminescu sint rastalmacite, deturnate astfel incit sa raspunda teoriei prefabricate a conspirationismului. Citiva critici si istorici literari - Theodor Codreanu, N. Georgescu, Calin Cernaianu - intretin, de ani buni, "ideea conspiratiunii" in legatura cu eliminarea lui Eminescu, dupa 1883, din viata publica - intrucit devenise incomod - si chiar din viata. Acesti domni - carora trebuie sa li-l adaugam pe vajnicul senator peremist Mihai Ungheanu - desfasoara o infatigabila activitate in presa literara, la diferite televiziuni si posturi de radio, in propriile lor carti - intru acreditarea "teoriei conspirationiste" si negarea a cam tot ce se stia despre ultimii - si cei mai dificili - ani de viata ai lui Eminescu. Demersul lor este o provocare, ca si, la celalalt pol, celebrul numar din "Dilema", in care Eminescu era coborit din sfere nalte si pus la colt de catre niste tineri si intempestivi autori ce doreau a-si forja o glorie rapida, fie aceasta si negativa. Ceea ce chiar le-a reusit. Paradoxal, unii dintre vigurosii contestatari au fost incununati, la Botosani, cu Premiul National "M. Eminescu", pentru debut - si nu l-au refuzat! De unde se vede ca
totul era facut din spirit de fronda (ca sa nu le punem la indoiala etica).
Daca in acest caz era vorba mai ales de "ai nostri tineri" (si citiva partizani conjuncturali mai maturi), "teoria conspirationista" este sustinuta de oameni la casa lor, cu nevasta, copii si carti proprii in biblioteca, doxati si talentati, critici acribiosi, cercetatori pina-n pinzele albe ale biografiei eminesciene. S-a ajuns pina acolo incit existenta lui Eminescu de la 1883 si pina la moarte este urmarita nu doar pe zile, ci pe ore si chiar minut cu minut, in conexiune cu ceilalti "actori" (amici sau inamici) ce evoluau atunci pe scena vietii romanesti. Acest mod de reconstituir