Târgul de mărţişoare de la Muzeul Ţăranului Român este deja o tradiţie. S-a extins puternic în ultimii ani, devenind o un eveniment mult aşteptat al începutului de primăvară. Sursa: Oana Dan Astăzi, în ciuda ploii, când rece şi repede, când mocănească, zeci de oameni ocupaseră aleile din curtea muzeului cu tarabe pline de oferte pentru toate gusturile.

Deschis de la 10:00 la 18:00, târgul a început de joi şi se încheie mâine seară. Preţul unui bilet este de 5 lei, cu reducere la jumătate pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari.

Fluxul de vizitatori era neoprit astăzi. Oamenii intrau şi făceau popas din tarabă în tarabă, studiau oferta, întrebau de preţuri, se aplecau peste măsuţele cu mărţişoare migălos realizate să vadă mai bine câte un detaliu, cumpărau câteva ceva şi apoi mergeau mai departe. Din tarabă, în tarabă ca pionii unei table de şah, prinşi în labirintul unui joc de Piticot.

Era aşa de aglomerat, încât pe aleile mai înguste, mărginite de panouri cu mărţişoare, de-abia aveai loc să te mişti. Odată intrat, cu greu te puteai întoarce la jumătatea drumului. Din toate părţile apăreau oameni, care se împingeau unii pe alţii înainte.

Vechiul şi noul la un loc

Oferta cuprindea mărţişoare din ceramică, din lemn, hârtie, din fructe uscate, croşetate, cusute, de la tradiţionalii coşari, până la broşe neconvenţionale, origami, bijuterii făcute de mână din chei vechi, cipuri de calculatoare, nasturi etc.

Dar nu numai mărţişoare de pus în piept se puteau cumpăra, ci şi farfurii din ceramică şi căni, coroniţe, caiete din hârtie făcută manual, cravate cu imprimeuri amuzante, flori, miere, gem şi dulceaţă, jucării din lemn, sucuri naturale şi siropuri.

Un tur al târgului presupunea efort, dar erai răsplătit de delicateţea şi migala cu care erau făcute şi expuse mărţişoarel