Sezonul premiilor Nobel începe luni şi i-ar putea recompensa, între alţii, pe fizicienii care au descoperit "particula lui Dumnezeu" sau pe o adolescentă pakistaneză care a scăpat de moarte.
Paleta candidaţilor arată că Nobelul, considerat cea mai prestigioasă recompensă din lume, poate încorona de la lupte intelectuale împotriva enigmelor naturii şi până la cele, mai periculoase, împotriva încălcării drepturilor omului.
Luni vor fi onorate progresele înregistrate în cunoaşterea corpului uman, urmând ca Göran Hansson, secretarul Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, să dezvăluie laureaţii, la ora 9.30 GMT (12.30, ora României), la Institutul Karolinska, la Stockholm.
Marţi ar putea fi încoronaţi cercetătorii care au descoperit bosonul Higgs, un progres considerat una dintre marile realizări ştiinţifice ale secolului. Fără această particulă, afirmă teoreticienii, noi şi toţi atomii universului nu am exista.
Totuşi cercetătorii ar putea să mai aştepte. În mod oficial, există o posibilitate, chiar dacă îndepărtată, ca particula descoperită să nu fie bosonul Higgs pe care o caută fizicienii, ci o particulă nouă.
Recompensarea acestei descoperiri provoacă unele dileme. Să fie premiaţi teoreticienii sau practicienii? Cum să răsplăteşti o descoperire care a necesitat efortul a mii pe persoane?
În opinia lui Maria Gunther Axelsson, o jurnalistă în domeniul ştiinţific de la cotidianul suedez Dagens Nyhteter, premiul Nobel pentru Fizică va recunoaşte natura colectivă a acestei descoperiri. Ea preconizează că acesta va fi împărţit de unul dintre primii doi teoreticieni, belgianul François Englert (Robert Brout a decedat) şi autorii primelor rezultate experimentale, italiana Fabiola Gianotti şi americanul Joseph Incandela.
Pentru Premiul Nobel pentru Pace, vineri, au fost nominalizaţi 259 de candidaţi. Dar Institutul nor
