Participarea la alegeri ar putea forţa partidele să bage mâna adânc în buzunar. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) vrea să extindă garanţiile financiare pentru candidaturi la toate tipurile de alegeri. Garanţia pentru candidaturi a fost introdusă în 2008, în Legea votului uninominal.

Partidele erau obligate să depună, pentru fiecare candidat la Parlament, o sumă de cinci salarii minime brute pe ţară. Noul Cod electoral, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, dublează cuantumul garanţiei la zece salarii minime brute, adică echivalentul a 1.600 de euro pentru fiecare candidat. Asta înseamnă în jur de 750.000 de euro pentru cei 470 de candidaţi pe care îi prezintă un partid sau o alianţă.

Citiţi şi:

Deputatul Costică Mazilu şi politica banilor de la stat

AEP vrea să extindă sistemul garanţiei financiare şi la celelalte tipuri de alegeri. Cea mai costisitoare va fi candidatura la Preşedinţie, pentru care partidele vor plăti 500 de salarii minime brute pe ţară, adică 80.000 de euro. Depunerea unei liste de candidaţi la Parlamentul European este ceva mai ieftină: 150 de salarii minime, adică 24.000 de euro.

Toţi aceşti bani sunt returnaţi partidelor după încheierea alegerilor, dacă formaţiunea a adunat minimum 1% din voturile valabil exprimate la nivel de circumscripţie electorală, respectiv colegiu uninominal. În prezent, condiţia returnării garanţiei este obţinerea a 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Banii nereturnaţi merg la bugetul de stat.

În 2008, când a fost introdusă pentru prima dată, garanţia financiară pentru candidatură a fost contestată la Curtea Constituţională. Magistraţii constituţionalişti au ajuns la concluzia că dispoziţia ar fi necesară "pentru exercitarea cu bună credinţă a dreptului de a fi ales" şi au adăugat că dispoziţii similare se regăsesc şi în legislaţia altor