Iaşiul a devenit în luna mai, pentru cîteva zile, capitala neoficială a creaţiei vestimentare româneşti pentru sezonul toamnă-iarnă 2008-2009.
Iaşiul a devenit în luna mai, pentru cîteva zile, capitala neoficială a creaţiei vestimentare româneşti pentru sezonul toamnă-iarnă 2008-2009.
Un festival cu tradiţie, s-ar putea spune, un eveniment care şi-a propus încă de la începuturi nu numai să informeze publicul despre tendinţele în modă, ci şi să încurajeze tinerii designeri.
S-au stabilit, în dulcele tîrg al Ieşilor, liniile de bază pentru toamnă-iarnă 2008-2009? A adus, acelaşi dulce tîrg, surprize creative? La aceste întrebări, ce presupun multiple răspunsuri, s-a încumetat criticul de modă Alin Gălăţescu. “În România, designerii au ajuns aproape specializaţi în colecţii toamnă-iarnă, toamnă-iarnă, toamnă-iarnă. Putem spune că lucrurile comune bîntuie moda românească.
Foarte puţini designeri au adus ceva nou, au explorat teritorii inedite sau au arătat viziuni proprii puternice. Mai grav e că toate acestea sînt dublate de un dezinteres profund faţă de lumea modei internaţionale.” Un început de răspunsuri destul de drastic. Oare e cazul să fim atît de duri, să “categorisim”? Gălăţescu îşi justifică drasticismul: “Nu am simţit la Iaşi decît rareori emoţii profunde, căutări reale, surprize creative, personaje viabile şi poveşti bine spuse. Au existat, din fericire, bineînţeles, şi excepţii”.
VIZIUNI. Poate că această lume a modei internaţionale se află într-o stare de spleen şi poate că designerii noştri s-au aliniat acestei stări-curent, dovedind tocmai faptul că sînt interesaţi de ceea ce se întîmplă în afară. “Nu. Majoritatea designerilor noştri sînt preocupaţi de propriile viziuni, călduţe, marcate însă de un fond cultural foarte relativ, o lipsă radicală a reperelor şi o disoluţie absolută a sistemului m
