Site-ul Ministerului Economiei, platforma care ar trebui să dea în timp real cele mai proaspete informaţii despre mediul de afaceri, dar şi despre evoluţia sau proiectele de investiţii ale companiilor strategice din portofoliul instituţiei, active cu precădere în domeniul energiei, petrolului şi gazelor, îşi întâmpină cititorii cu Strategia Energetică din 2007, cu liste de companii care figurează cu aceiaşi directori generali de acum un an şi jumătate şi cu proiecte de investiţii elaborate în 2009.
Toate acestea vin în contextul în care Ministerul Economiei trebuie să fie entitatea de unde pornesc direcţiile strategice de dezvoltare pe termen lung pentru sectoare aşa cum este energia, care se ocupă de privatizări sau de aducerea unor manageri privaţi competenţi la companiile din subordine. Problema de la nivelul site-ului Ministerului Economiei este însă doar vârful iceberg-ului pentru că lipsa obiceiului de a face rapoarte periodice, de a lucra cu informaţii actualizate în permanenţă este prezentă aproape la nivelul tuturor instituţiilor de stat.
Imaginea pe care o oferă site-ul Ministerului Economiei este cea a unei instituţii blocate în timp, care lucrează cu date vechi, care nu are o evidenţă la zi a structurilor din portofoliu. Toate acestea vin în contextul în care Ministerul Economiei trebuie să fie entitatea de unde pornesc direcţiile strategice de dezvoltare pe termen lung pentru sectoare, aşa cum este energia, care se ocupă de privatizări sau de aducerea unor manageri privaţi competenţi la companiile din subordine.
Problema de la nivelul site-ului Ministerului Economiei este însă doar vârful iceberg-ului, pentru că lipsa obiceiului de a face rapoarte periodice, de a lucra cu informaţii actualizate în permanenţă este prezentă aproape la nivelul tuturor instituţiilor de stat. De exemplu, dacă Ministerul Economiei nici măcar nu ar