400 de oameni au pedalat în toiul nopţii prin Capitală, la 11 septembrie, şi au descoperit că Bucureştiul poate fi şi oraşul bicicliştilor. CLICK aici pentru fotogalerie! Când a ajuns Marius, pe la 23.30, spaţiul din spatele Muzeului de Istorie era deja aproape plin. Se auzea scârţâitul nisipului sub tălpi, zgomot de frâne şi de derapaje şi larmă de voci. Marius venise pe bicicletă, direct de la serviciu, şi era îmbrăcat într-o cămaşă albă cu dungi bleumarin, ce contrasta cu ţinutele celor din jur.

Câţiva purtau costume colorate şi pantaloni cu întărituri, alţii aveau chiar veste galben-fosforescent şi căşti de protecţie, dar cei mai mulţi veniseră în tricouri, înarmaţi cu voie bună şi gata să-şi chinuiască picioarele şi să-şi tăbăcească fundurile pe şeile unor biciclete de oraş pentru a parcurge un traseu de peste 22 de kilometri.

„Am văzut pe un grup de discuţii ceva cu o denumire destul de pompoasă care începea cu «Ciclo» şi se termina cu «nocturnă 3»”, spune Marius. „Am zis «dacă e cu biciclete, super!» Am venit că oricum e vineri seară, e frumos afară.”

Ciclişti echipaţi cu ochi de pisică, lanterne, „licurici” şi brăţări reflectorizante se strâng la locul de întâlnire, biciclişti de ocazie îşi sprijină pe cric vehicule închiriate de la Ciclotecă, iar iniţiatorul, George Hari Popescu, îi strigă printr-o staţie de emisie-recepţie pe băieţii de la ciclismamatori.ro.

La mijloc, Marius Găină Constantin, un tânăr de 23 de ani care se ocupă cu prestarea de „servicii integrate pentru expaţi”, stă singur în picioare şi aşteaptă să-i aducă cineva nişte scule ca să-şi repare lanţul.

Maniere în trafic

Puţin înainte de miezul nopţii, George Hari urcă pe scenă şi începe să vorbească. Nu are amplificare, aşa că îl aud doar cei din faţă: „... de la Piaţa Naţiunile Unite sunt piste. Vă sfătuies