Creşte repede, rezistă şi la secetă, dar şi la ploi. Domokos Arpad, un covăsnean care cultivă de patru ani salcie

energetică, le recomandă fermierilor din Braşov să se apuce de acest tip de afacere

Domokos Arpad (foto) s-a apucat de agricultură după Revoluţie. A cultivat şi cartofi, şi grâu, chiar şi mentă, spune el. De patru ani, însă, a schimbat culturile tradiţionale cu salcia energetică. A pornit cu patru hectare, apoi 12, iar acum a ajuns la 45 de hectare de cultură, lângă Târgu Secuiesc. „Fiind agricultor, am căutat o cultură care să fie rentabilă, deoarece avem probleme în fiecare an. Când avem producţii mari, nu avem piaţă de desfacere, când avem piaţă de desfacere, avem probleme cu vremea, ne chinuim şi nu avem producţie. Şi din cauza asta am căutat o cultură care să ne asigure un venit mai eficient”, explică fermierul.

Pentru a porni o asemenea afacere, este nevoie de circa 3.000 de euro. Pentru butaşi, pentru întreţinere etc. Însă merită. Asta pentru că salcia energetică rezistă chiar şi în condiţii de secetă, însă îi place şi umiditatea. Chiar dacă anul acesta, seceta a compromis culturile, bărbatul estimează că va avea o producţie de 80%. Asta în condiţiile în care la un hectar de salcie energetică obţine, în mod normal, 30-40 de tone de materie. În plus, salcia poate rezolva şi problema a sute de hectare „lăsate-n paragină” sau a terenurilor mlăştinoase. Fermierul le-a povestit câte ceva despre experienţa sa celor prezenţi la Aula Universităţii, la un simpozion pe această temă, organizat de Camera Agricolă Judeţeană Braşov, Camera Agricolă Covasna, Camera Agricolă Harghita, Universitatea Transilvania şi Cluster Green Energy.

„Pentru fermele agricole din spaţiul rural cultura de salcie energetică este o oportunitate. Această plantă are o viteză de creştere şi o putere calorică foarte mare. Iar emisiile de gaze cu