Grecii i-au spus Drepanon ("secera"), după forma arcuită a promontoriului pe care s-a ridicat cetatea antică Trapani. Fondat de fenicieni, oraşul a rămas un port important care are toate ingredientele necesare unei călătorii turistice desăvârşite. Culori, arome, gusturi, artizanat, arhitectură, un amalgam care vine din Europa, dar şi din Africa, aflată la doar 200 km sud.

Verile, la Trapani, umede şi sărate, sunt aidoma cu Strada Sării, care duce către Marsala, trecând pe lângă mori de vânt, saline şi tonare. O lume veselă şi binevoitoare te-nconjoară prietenos în oraşul în care italiana dialectală seamănă cel mai mult cu româna, arătându-ţi catedralele baroce şi invitându-te, în vinerea sfântă, la "procesiunea misteriilor".

"MISTERIILE"

Tradiţia creştinilor catolici trapanezi cere ca, opt zile înainte şi după sărbătoarea Sf. Maria, statuia "santissimei" să fie plimbată şi aclamată de localnici pe străzile metropolei siciliene. Procesiunea pleacă de la Catedrala San Francesco pe drumul care urmează conturul cetăţii şi se întoarce prin Via Grande, strada care taie oraşul în două, legând marea de centrul Siciliei. În faţă, e purtată racla transparentă cu icoana Fecioarei, urmată de 24 de făclieri şi de 12 localnici robuşti, care susţin statuia făcătoare de minuni.

Maria ţine mâna la inimă, are faţa destinsă şi priveşte cu duioşie în jos, către mulţime. Un voal lung, brodat cu argint, îi acoperă capul, căzându-i peste rochia albastră şi peste braţele încărcate de bijuterii. O înconjoară preoţi, muzicanţi cu tobe şi trompete. Urmează mulţimea, pestriţă şi gălăgioasă. De fiecare dată când cortegiul trece prin faţa unei madone sculptate sau pictate, cortegiul se opreşte. Fecioara călătoare "se întoarce", o salută pe fecioara "sedentară" şi pleacă mai departe, în sunetul trompetelor şi al tobelor care cântă alternativ.

@