Ritmul trepidant impus de societatea modernă duce de multe ori la apariţia unor stări de oboseală inexplicabile. Deşi analizele se situează în limite normale, oboseala persistă cu lunile.
Ritmul trepidant impus de societatea modernă duce de multe ori la apariţia unor stări de oboseală inexplicabile. Deşi analizele se situează în limite normale, oboseala persistă cu lunile. În astfel de cazuri, poate fi vorba de sindromul de oboseală cronică.
Epuizarea, insomnia, senzaţia permanentă de oboseală, durerile de cap, pierderile de memorie sunt câteva dintre simptomele sindromului de oboseală cronică ce afectează în ultima vreme din ce în ce mai mulţi oameni. Identificat în 1985, sindromul de oboseală cronică este definit ca o stare de slăbiciune intensă care durează mai mult de şase luni.
Deşi de multe ori medicii îi consideră pe pacienţi drept "bolnavi închipuiţi", boala este cât se poate de reală şi poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii. Dr. Florin Tudose, medic primar psihiatru la Spitalul Clinic Universitar din Bucureşti, ne-a oferit câteva detalii despre această boală.
Sindromul de oboseală cronică a intrat în atenţia cercetării ştiinţifice abia în ultimele două decenii. Afecţiunea a fost numită sindrom de fatigabilitate (oboseală cronică - SFC). Spre deosebire de neurastenie (care este o stare de oboseală persistentă, prezentă la persoanele ce desfăşoară o muncă intelectuală excesivă în detrimentul exerciţiului fizic), în SFC există atât afectări psihice (oboseală, tulburări de concentrare şi de somn), cât şi somatice (dureri musculare, articulare, inflamarea ganglionilor, dureri faringiene etc).
Diagnosticul de sindrom de oboseală cronică se poate pune în cazul în care există o stare de oboseală care nu este rezultatul unui exerciţiu excesiv şi care durează mai mult de şase luni consecutiv, care nu este ameliorată de repaus s