Economiile din Centrul şi Estul Europei beneficiază de o încredere în creştere din partea finanţiştilor şi a oamenilor de afaceri europeni. Pericolele pândesc însă după uşă, iar la Bucureşti economiştii nu îşi permit să le neglijeze.

Finanţiştii şi oamenii de afaceri din Uniunea Europeană au din ce în ce mai multă încredere în potenţialul de revenire a economiilor Central şi Est Europene. Asta arată atât indicatorii calculaţi de institutul german ZEW (Zentrum für Europäische Wirtschaftsforschung), cât şi indicatorii de sentiment publicaţi de Eurostat.

Publicat pe 4 aprilie, indicele ZEW care măsoară sentimentul privind evoluţia statelor din centrul şi estul Europei a înregistrat în luna martie o creştere de 16,8 puncte, până la plus 37,3 puncte. Într-o revenire treptată dar constantă faţă de nivelul din urmă cu aproximativ 24 de luni, când era la minus 34,7 puncte sau chiar faţă de acum un an când stătea încă la nivelul de minus 33,3 puncte.

Şi indicele ESI (Economic Sentiment Indicator) calculat de Eurostat pentru cele 27 de economii membre, are un parcurs deasemeni pozitiv. A atins în martie un nivel de 99,6 puncte, marcând a 12 lună consecutivă de creştere şi întoarcerea la nivelurile din urmă cu circa doi ani, când criza financiară nu se transformase încă în criză economică.

Înţelepţii spun însă că “diavolul se ascunde în detalii”, iar o privire mai atentă la ceea ce se află dincolo de interpretarea pur matematică a unui “sentiment”, scoate în evidenţă capcanele care se află încă pe drumul spre revenire. Iar la Bucureşti economiştii nu îşi permit să le neglijeze.

Principalul risc vine tocmai din Uniunea Europeană, pentru că programele de susţinere lansate şi întreţinute de guvernele marilor economii europene, nu vor mai putea fi menţinute pentru mult timp, pentru că accentuează deficitele bugetare şi aşa extrem de ridi