Alexandru Crişan a coordonat primul curriculum românesc după care încă este organizat învăţământul din ţara noastră, iar acum ajută la revigorarea educaţiei în alte state în curs de dezvoltare.

Şcoala românească ar trebui să servească societatea în 2030, în timp ce noi abia avem o viziune pe trei patru ani, potrivit expertului internaţional. Piloţii care au deturnat avioanele ce au intrat în Turnurile Gemene şi în Pentagon aveau o educaţie aleasă, cunoştinţe în domenii ştiinţifice de vârf şi abilităţi ce atingeau performanţa.

Altfel, nici nu ar fi reuşit să creeze dezastrul 9/11. "Ce le lipsea acestor băieţi?", întreabă didactic Alexandru Crişan, de pe terasa casei sale din Pipera. Defect profesional. "Le lipsea simţul valorilor, umanul, eticul din ei fusese extirpat", răspunde tot el, cum nimeni nu a ridicat două degete în sus.

De fapt, asta ar fi problema şcolii româneşti, dar şi a altor sisteme educaţionale din lume. Preocupaţi să umplem minţile copiilor cu informaţie şi mai nou, să facem în aşa fel încât să deprindă cât mai multe competenţe, uităm un lucru esenţial: că trebuie să-i facem oameni.

Acesta e crezul lui Alexandru Crişan, consultant internaţional în domeniul politicilor educaţionale, cu experientă în peste 20 de ţări, printre care Brazilia, Rusia, Iordania, Israel, Ucraina, Bulgaria, Palestina sau Azerbaijan.

De altfel, cercetătorul este cel care a coordonat echipa de Curriculum naţional din ţara noastră, care stabileşte ce învaţă elevii români şi în ziua de azi.

Ministerul Educaţiei lucrează în prezent la un nou curriculum, iar cadrul de referinţă care ar fi trebuit să fie gata de luni bune a fost amânat deja de trei ori.

Acum, vine în ţară doar o lună-două pe an, iar în restul timpului pune bazele altor şcoli din lume.

De altfel, Alexandru Crişan crede că noi am ratat câteva oportunităţi de a reforma şcoal