Zarurile n-au fost încă aruncate pentru adoptarea finală a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii, pe scurt ACTA, un document care va fi supus votului în plenul Parlamentului European abia în vară, dar aprobat deja de 22 din cele 27 de guverne ale țărilor membre UE. Totuși e agitație mare în jurul ACTA. Mereu în trend cu Europa, manifestanții români au înșirat între multitudinea de ”Jos!” sloganul ”Jos ACTA!”, solicitare greu de înțeles pentru oamenii neconectați, care ar putea crede că e vorba despre vreun membru misterios al puterii mult hulite. Grupul de hackeri Anonymous a transmis un apel de trezire către cetățenii României, îndemnând la acțiune împotriva ”dictaturii” pe Internet: ”fiecare aspect al activității tale pe Internet va fi monitorizat”, sună alerta ”anonimilor” și continuă cu un strigăt patetic la scară planetară: ”acesta este primul pas către o dictatură globală, care va îngrădi libertatea de exprimare, drepturile noastre și, în cele din urmă, dreptul nostru de a locui pe această planetă!”. Când denunțarea reglementărilor europene de protejare a dreptului de autor și a conținutului de pe Internet vine de la contoversații hackeri, există motiv de îndoială. Dar ACTA ridică serioase semne de întrebare asupra posibilei limitări a libertății de comunicare și a respectării dreptului la viață privată și la cunoaștere.

Inițiat de Japonia, acordul pleacă de la o realitate de netăgăduit, și anume proliferarea pirateriei, circulația și folosirea abuzivă a operelor de orice fel fără a se ține cont de copyright, această libertate subminând titularii de drepturi și oferind, cu numeroase riscuri pentru public, susține ACTA, ”o sursă de venituri criminalității organizate”. Măsurile prevăzute de document sunt în parte îngrijorătoare, fiindcă ar putea da posibilitatea furnizorilor de Internet să monitorizeze orice conținut, inclusiv cel de e-mail,