» Dansul din localitatea transilvaneana – unic in lume – nu a fost niciodata inregistrat ca marca si este folosit sporadic pentru a promova vinuri, jocul de noroc "6 din 49" sau partide aflate in campanie electorala.

» Specialistii in publicitate sustin ca jocul fetelor ar putea servi unor scopuri mai bune, cum ar fi promovarea turismului rural din Transilvania.

Intr-un moment in care Romania isi cauta identitatea in sloganuri care nu comunica nimic (Romania mereu surprinzatoare) sau apeleaza la simboluri mai degraba grotesti – Dracula, Casa Poporului –, in judetul Alba, pe Tarnava Mica, satul Capalna poate oferi o solutie la lipsa de inspiratie a autoritatilor care au sarcina de a promova Romania. In acest moment, marca "fetele de la Capalna" nu este inregistrata si e folosita de doua companii: Loteria Romana si Jidvei.

"Fetele si baietii se intalneau la hora intr-un loc numit sura satului, unde se jucau invartita si hategana. Un baiat, numit ghirau, tocmea muzicanti care cantau toata vara. Dupa o vreme, baietii obositi se cinsteau cu un pahar de vinars, iar fetele se prindeau singure in purtata, care este un dans jucat numai de fetele nemaritate in contratimp: una canta, urmatoarea danseaza. De aia nu l-o putut prelua nici un alt ansamblu, desi or venit cateva fete de la Ciocarlia ca sa il invete, dar n-or putut. Are durata de 7 minute si semnifica curgerea Tarnavei", spune povestea jocului invatatoarea Florea Maria, cea care se ocupa astazi de ansamblul fetelor de la Capalna.

Nascute din vita-de-vie

Dansul a fost descoperit in urma cu 75 de ani de Stana Biris, care l-a stilizat. Inainte de ‘89, fetele au aparut la Tezaur Folcloric, dar si la Cantarea Romaniei. Singura lor iesire peste hotare a fost in Iugoslavia. Dupa Revolutie, au urmat spectacole prin Europa si invitatii la emisiuni mondene precum "Teo" sau