Politica inflexibilă a cabinetului Netanyahu pune în pericol relaţia statului evreu cu principalul său aliat. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins oficial cererea preşedintelui american Barack Obama de a opri construcţiile evreieşti în Ierusalimul de Est.
Divergenţele ce opun tot mai des Israelul şi principalul său aliat extern au început să-i îngrijoreze chiar şi pe unii dintre membrii guvernului Netanyahu. Criza diplomatică din relaţia cu Statele Unite „nu este în interesul Israelului", a declarat, luni, Ehud Barak, ministrul israelian al Apărării. În opinia oficialului citat, situaţia creată trebuie dezamorsată urgent. Iar cea mai bună cale ar fi ca Israelul să reconsidere problemele aflate în centrul conflictului cu palestinienii: trasarea frontierelor, statutul oraşului Ierusalim şi coloniile evreieşti.
În sprijinul acestui obiectiv, Barak a propus lărgirea coaliţiei de guvernământ, cu partidul de centru stânga Kadima, condus de Tzipi Livni.
Fosta oponentă a lui Benjamin Netanyahu este cunoscută pentru poziţia sa mult mai mai moderată în privinţa negocierilor cu palestinienii.
Proces blocat
Negocierile de pace palestiniano-israeliene au fost suspendate imediat după războiul din Gaza, din decembrie 2008. La capătul unor eforturi diplomatice anevoioase, desfăşurate timp de peste un an, emisarul special american George Mitchell a reuşit să obţină acordul palestinienilor de a relua discuţiile.
Cu bună ştiinţă, după cum afirmă unii analişti, sau dintr-o coincidenţă nefericită, cum susţin israelienii, guvernul Netanyahu a torpilat, însă, relansarea procesului de pace. Chiar în timpul vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden la Ierusalim, în martie, administraţia oraşului a anunţat construirea a 1.600 de locuinţe pentru evrei într-un cartier majoritar arab din Ierusalimul de Est, unde palestinienii vor să aşeze c
