În revista Capital citim despre ”Cel mai valoros paşaport din lume. Cât te costă să devii cetăţean european”.
Există mai multe modalităţi prin care un cetăţean non-european poate obţine un paşaport UE. Prima este ca ţara lui să adere la UE, aidoma Croaţiei, în iulie 2013, ceea ce de altfel şi-ar dori mulţi oameni din Ucraina. Alta este de a înfrunta talazurile Mării Mediterane, sperând că cineva îi va acorda azil politic. Sau – poate semna un cec.
Decizia Maltei de a-şi vinde cetăţenia, pentru 650.000 de euro, scoate la iveală două adevăruri esenţiale: în primul rând faptul că, în ciuda crizei financiare, paşaportul european rămâne unul dintre cele mai dorite din lume, şi în al doilea rând că în noua realitate capitalul uman este la fel de valoros ca şi capitalul financiar, scriu jurnaliştii de la Capital.
Tot în Capital citim despre un ”EŞEC UE Am putea asista la o creştere rapidă a preţurilor la alimente”. Statele UE au eşuat în încercarea de a îmbunătăţi politicile privind biocarburanţii din culturi alimentare. Amânarea unei decizii ar putea duce la o creştere a preţurilor la alimente.
Statele Membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la niciun acord în privinţa limitării folosirii biocarburanţilor din culturi agricole în transporturi, lăsând nesoluţionate efectele negative ale politicilor europene în acest sector. Conform estimărilor, amânarea luării unei decizii va conduce la creşterea cantităţii de emisii de gaze cu efect de seră şi a preţurilor la alimente. Miniştrii europeni pentru energie au respins joi, în Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburanţii. Propunerea respinsă ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburanţilor din generaţia I – obţinuţi din culturi alimentare – care, în amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea ţintei de energie regenerabilă
