În 1936, viitorul lider al României a fost arestat la Ulmi, aproape de locul unde, 53 de ani mai târziu, avea să fie împuşcat. Spre deosebire de ceilalţi arestaţi la Ulmi, agenţii Siguranţei n-au putut scoate nimic de la Ceauşescu. Utecistul le-a povestit amănunţit meniul zilei şi nu a vorbit deloc despre politică.

În decembrie 1935, tânărul Nicolae Ceauşescu a primit „sarcina" de şef al Regionalei UTC Prahova. Pe harta partidului, regiunea Prahova se compunea din judeţul cu acelaşi nume, plus Dâmboviţa. Zonă industrializată, cu „proletariat" numeros, Prahova a fost ţintă predilectă a propagandei comuniste.

Conform ideologiei, programul şi strategiile revoluţiei proletare vizau regiunile industriale. Bucureştiul, Valea Jiului, Valea Prahovei, Reşiţa, Valea Trotuşului, Valea Mureşului, Basarabia şi zona Iaşiului. Acestea apar menţionate în toate programele partidului.

La fel ca în Oltenia, Ceauşescu avea misiunea să creeze în zonă celule UTC. După o lună, la jumătatea lui ianuarie 1936, a fost arestat. Momentul a rămas cunoscut în biografia sa cu numele „arestarea de la Ulmi". Ulmi era o comună suburbană a Târgoviştei, situată la doar câţiva kilometri de oraş.

Ce a făcut viitorul conducător al României în săptămâna dinaintea arestării se poate afla din dosarul de anchetă alcătuit de autorităţi, de la Arhivele Naţionale. Două volume, a peste şase sute de pagini fiecare, dau o imagine despre ce însemna să fii comunist în acel timp. Faptele neconsemnate la dosar au fost povestite ulterior de protagonişti.

La Cofetăria lui Dumitrache

Şeful partidului în Dâmboviţa - secretar al Comitetului Judeţean, după cum se numea funcţia în documentele de partid, era tâmplarul Petre Iubu din Târgovişte. În comuna Ulmi exista o celulă UTC, creată în cursul anului 1935 de Gheorghe Dumitrache. Gheorghe Dumitrache avea 19 ani. Născ