Eram obisnuiti ca voturile romanilor din diaspora sa aiba, in economia rezultatelor alegerilor, o valoare strict simbolica. Am fost surprinsi sa constatam ca, de data asta, cele 85.000 de voturi obtinute de Traian Basescu in sectiile din strainatate l-au transformat, din invins, in invingator. Uitasem ca, in urma cu un an, la alegerile generale, se intamplase acelasi lucru. Invingator in sectiile din tara si obtinand cele mai multe voturi, alianta dintre social-democrati si conservatori obtinea mai putine mandate pentru ca democratii isi adjudecasera trei dintred cele sase mandate din strainatate.
Adevarata surpriza a constat in prezenta la urne a romanilor din strainatate intr-un numar fara precedent – de 10 ori mai mare decat la europarlamentarele din primavara! Era cunoscuta preferinta romanilor din diaspora pentru dreapta in general si pentru democrati si Traian Basescu (Elena Basescu obtinuse de la acestia, in primavara, 11% din voturi) in special. Astfel, decizia guvernului de a mari numarul sectiilor de vot de peste granita a constituit o miscare strategica inspirata (dar nu ilegitima) in favoarea candidatului Basescu. Trebuie spus ca, in conditiile in care se estimeaza ca sunt cel putin trei milioane de romani cu drept de vot in strainatate, cele 115 mii de votanti reprezinta inca un procent infim. In aceste conditii, componenta campaniei care se numeste mobilizarea electoratului propriu a contat enorm.
Pentru a intelege de ce l-au votat emigrantii mai ales pe Traian Basescu, trebuie sa ne referim in mod diferentiat la notiunea de diaspora. Mai intai, exista distinctia dintre cei care au plecat, aproape intotdeauna de nevoie, si cei care au ramas, doar ca deplasarile aleatoare ale granitelor, caracteristice acestei parti a Europei, i-au plasat in afara spatiului oficial al natiunii de referinta. In cea de-a doua categorie, vorbim ma