Pe masura ce incepem sa ne revenim din prima criza economica mondiala din istorie, pornita de la problemele cauzate de sistemul bancar, se iveste, fara indoiala o intrebare: a fost doar o criza de ordin financiar sau una a intregului sistem pe care s-a bazat dezvoltarea lumii dupa cel de-al doilea Razboi mondial, anume globalizarea?

Chiar daca schimbarile din telecomunicatii si transporturi sunt percepute drept motor al globalizarii, de fapt, deciziile politice de a face piete si comert liber sunt responsabile, in cea mai mare parte.

Criza bancara a determinat o schimbare a ideologiei ce a definit pietele in ultimii 30 de ani. Multi participanti la aceasta piata au uitat de standardele profesionale si etice, iar autoritatile nu au reusit sa-si dea seama la timp de riscurile ce se acumulau in sistem.

Pentru a functiona, pietele au nevoie de informatie. Astfel, ceea ce s-a intamplat de fapt, in timpul crizei creditelor, de exemplu, a fost o criza de informatii: nimeni din piata nu stia cine ce detine sau cat valoareaza, spune, intr-un comentariu pentru Forbes, Peter Mandelson (foto), mana dreapta a premierului britanic, Gordon Brown, si responsabilul pentru mediul de afaceri din Marea Britanie.

Insa criza bancara nu a subminat pietele in general, ci credinta oarba in eficienta lor si le-a adus aminte participantilor ca acestea pot fi distorsionate usor. De asemenea, nu a subminat credinta in comertul liber. De altfel, crede Mandelson, deschiderea pietelor spre o economie globala va fi esentiala pentru a avea o redresare rapida si sustenabila.

Comertul a fost punctul principal al economiei mondiale inainte de recesiune si a fost direct responsabil pentru unele dintre slabiciunile acesteia. Dezechilibrele formate de surplusul si deficitul unora dintre cele mai mari economii au destabilizat intregul sistem, insa