În ceea ce priveşte situaţia din sănătatea românească, părerile sunt împărţite. Cele două tabere care se luptă în idei sunt, pe de o parte, medicii şi pacienţii, care se simt din ce în ce mai neglijaţi şi mai lipsiţi de drepturi, iar, pe altă parte, guvernanţii care propun legi şi măsuri de eficientizare a costurilor, fără a ţine cont de implicaţiile pe care acestea le presupun. Sursa: Adrian Pîclişan

Într-o ţară unde în 20 de ani miniştrii Sănătăţii au fost schimbaţi de 18 ori, iar costul pentru un pacient este de şapte ori mai mic decât în orice altă ţară din Uniunea Europeană, reprezentanţii medicilor, ai pacienţilor şi ai farmaciştilor s-au întâlnit pentru a semna un document pe care l-au numit "Proclamaţia Durerii" şi care este adresat Guvernului României.

"Proclamaţia" are 18 puncte, dintre care cele mai importante vizează înfiinţarea de programe naţionale pentru bolile cronice care nu beneficiază încă de aceszea, neaplicarea coplăţii în cazul paceinţilor cu boli cronice şi înfiinţarea unor noi centre de transplant, dar şi dezvoltarea celor deja existente.

Cei prezenţi la cele trei zile de consultări au semnalat mai multe nereguli care apar în noul Contract cadru, printre care:

Introducerea "Farmaciei de familie". Fiecare pacient va fi "arondat" unei farmacii şi numai de acolo îşi va putea ridica, în regim compensat sau gratuit, medicaţia prescrisă. În cazul în care bolnavii se vor adresa altei farmacii, vor fi nevoiţi să îşi plătească medicamentele. În plus, farmacia "de familie" nu va putea fi schimbată mai devreme de 6 luni.

Reprezentanţii farmaciştilor, prin vocea doctorului Mihaela Pop, sunt de părere că această măsură este, în primul rând, o încălcare gravă a drepturilor pacienţilor, dar şi un prilej de încurajare a concurenţei neloiale.

O altă neregulă semnalată face referire de preţul de referinţă al