Deşi umblă după voturile emigranţilor, liderii partidelor parlamentare nu au făcut nimic pentru a-i sprijini. Şefii de partide au descoperit de ceva vreme potenţialul electoral pe care îl Deşi umblă după voturile emigranţilor, liderii partidelor parlamentare nu au făcut nimic pentru a-i sprijini.
Şefii de partide au descoperit de ceva vreme potenţialul electoral pe care îl au românii plecaţi la muncă în Europa. PD a deschis deja cabinete parlamentare la Milano şi Castellon, prin deputaţii Radu Drăguş şi William Brânză.
Preşedintele Traian Băsescu a folosit din plin prezenţa masivă a românilor din Spania în campania pentru referendumul din 19 mai. Când vine vorba de rezolvarea problemelor românilor din străinătate, politicienii se dovedesc neputincioşi sau dezinteresaţi.
Ministerul Afacerilor Externe "a numărat" peste 1,2 milioane de români aflaţi legal pe teritoriul statelor membre UE. Cei mai mulţi sunt în Italia - circa 500.000 - şi în Spania - în jur de 450.000. Acestora li se adaugă cetăţenii de etnie rromă care stau ilegal la marginea marilor oraşe. "Rromii noştri au creat foarte multe probleme acolo.
Ei refuză să se integreze într-o societate care are norme diferite de ale lor", spune deputatul democrat Radu Drăguş. El ne-a declarat că poliţiştii italieni cunosc foarte bine modul de organizare a rromilor şi ştiu cu cine trebuie să vorbească în momentul în care descind acolo. Prin urmare, impresia generală este că respectivele colonii au fost tolerate şi folosite în diverse scopuri. Radu Drăguş a mai spus că în Lombardia sunt aproximativ o sută de mii de români şi că a încercat să realizeze "un inventar" al rromilor, demers eşuat din cauză că aceştia nu au acte.
Partidele "roiesc" după voturi
Democraţii, pesediştii şi liberalii au anunţat că îşi vor trimite reprezentanţi în zonele din Italia şi Spania, dens populate de
