Doar anuntat ca dirijor Sabin Pautza, se constituie оntr-o posibila sarbatoare muzicala. Cand оnsa parcurgem si programul concertului anuntat este justificata avalansa de cereri pentru bilete la care face fata cu greu conducerea Filarmonicii iesene, organizatoarea concertului. Urmarind cu detasare repetitiile anuntatei manifestari am ajuns la concluzia atributului acordat оnca din titlu. Am ascultat оn partea I-a Momentul american, care cuprinde importante piese de Big Band melody si Big Band vocal, avand ca solista оndragita soprana Bianca Ionescu. Prestatia vocala a solistei de reala calitate a servit cum se cuvine atat stilul dificilelor piese din program, cat mai ales dificultatile tehnic vocal carora le-a facut fata cu brio. Оn aranjamentul orchestral al tuturor celor sase puncte ale programului din prima parte, toate de reala dificultate tehnica оn executia lor pentru instrumentisti (mai ales suflatori) оntreaga orchestra ne-a facut dovada unui colectiv profesionist de оnalt prestigiu. Toate piesele primei parti au fost excelent orchestrate de prestigiosul dirijor. De altfel nu cred ca Sabin Pautza cunostea acest colectiv si tinuta sa profesionala nu i-ar fi permis sa faca un drum din America, unde s-a stabilit, pentru a risca un compromis.

Partea II-a a cuprins un Moment romanesc si a debutat cu Divertisment rustic De Sabin Dragoi, urmat de Jocuri II de Sabin Pautza, ambele interpretate la un rafinament artistic greu de egalat de alte colective artistice. Ultimul punct din program, intitulat Moment vienez care a cuprins: Uvertura Liliacul, Trisch-trasch Polca, Dunarea albastra, Tunete si fulgere, toate de Iohann Strauss-Fiul si Radetzky Marsch de Iohann Strauss-Tatal. Marturisesc faptul ca am destui termeni de comparatie pentru a evalua nivelul artistic. De pilda, toti melomanii asculta concertul anual de anul nou de la Viena. Ei bine! Pot