Raportul pe care Comisia Europeana l-a definitivat in aceasta saptamana va marca inceputul luptei electorale a acestei toamne, cu o prima intrebare: va mai conta sau nu tema luptei impotriva coruptiei la votul din noiembrie?
Formularile, ca de obicei elegante si diplomatice, vor fi intoarse pe toate partile de emisiunile de analiza si de analistii si politicienii care inca nu au plecat in vacanta. Si, cu siguranta, se vor extrage cele doua concluzii previzibile: pe de o parte, vor exista cei care spun ca justitia ar vrea sa se reformeze, dar nu este lasata de politicienii care vor sa o controleze si care blocheaza condamnarile in dosarele de mare coruptie; acestia ar putea fi sustinuti de un mesaj de la Cotroceni, care ar reafirma angajamentul presedintelui pentru a concretiza ceea ce a fost principala sa tema de campanie. Pe de alta parte, vor exista ceilalti, care nu se raporteaza la justitie in sine, ci la acea justitie pe care presedintele Basescu o controleaza si care vor arata ca nu se poate vorbi de o reforma, ci de incercarile presedintelui de a folosi acest instrument pentru a lovi in adversarii sai politici. In acest cor, vocile guvernamentale, care vor emite in acelasi limbaj formal ca si cel de la Bruxelles mesaje despre nevoia de reforma si despre consistenta eforturilor executivului, vor fi pierdute in decor.
Presa va prezenta pe larg nu doar diversele sintagme mai mult sau mai putin picante, dar si deja binecunoscuta comparatie cu vecinii bulgari, de aceasta data mult mai afectati decat noi. Iar motivul pentru care Bulgaria va suferi de aceasta data serios (in sensul ca se pune problema blocarii unor fonduri europene) este de-a dreptul ironic: Bulgaria chiar a inceput sa acceseze pe scara larga fondurile europene, iar modul corupt in care o face este palpabil si masurabil. Spre comparatie, coruptia din Romania in legatura cu aceleasi fo
