Este infiorator de jenant sa vezi un om odinioara respectabil, ajuns la o varsta care ar trebui sa fie a intelepciunii, sustinand o sleahta de aventurieri iresponsabili. Este deprimant sa vezi un fost rector al Universitatii din Bucuresti refuzand sa spuna public ceea ce toti stim: ca premierul Ponta este un plagiator ordinar. Un plagiator care minte minut de minut, un Munchausen din Balcani. Ca El Crin este un demagog de ultima speta, combinatie de Hugo Chavez, Ostap Bender si Rica Venturiano. Ori macar sa taca, sa nu se expuna unui infinit ridicol defiland alaturi de aceste marionete ale lui Felix.
Un fost presedinte al Romaniei democratice are multe lucruri de facut: sa se angajeze in actiunile unor fundatii, sa promoveze cauza pacii pe plan international, sa-si scrie memoriile si cate altele. Un lucru pe care n-ar trebui sa-l faca este sa devina port-drapel al atacurilor impotriva unui presedinte in functiune, propagandist al fortelor care vor sa-l rastoarne, sa conteste, in compania acestora, statul de drept, sa participe la poluarea spatiului public si la dezinformarea Occidentului. Un fost presedinte care se respecta nu se deda unor defulari publice de genul epistolelor catre varii organisme europene in care oricine poate decela explozia unui ego hipertrofiat.
http://www.ziare.com/emil-constantinescu/presedinte/emil-constantinescu-i-a-scris-lui-schulz-despre-presiunile-lui-barroso-si-reding-asupra-romaniei-1189647
Din pacate, poate chiar mai intens decat Ion Iliescu, Emil Constantinescu a ales aceasta a doua postura, nociva pentru Cetate si comprimitatoare pentru el. Macar Iliescu se limiteaza la declaratii aiuritoare si la revarsarea veninului propagandistic pe blogul sau si in interviuri locale. Intepenit in obsesii tot mai auto-devorante, Emil Constantinescu risca sa faca apoplexie citind ce are de spus chiar mega-plagiatorul despre rolu
