autoguvernării interne a ţinutului Secuiesc.Textul, în fapt o proclamaţie "în oglindă" a celei a românilor de la Alba Iulia, doreşte nu unirea, ci ruperea de România, prin stabilirea unor autoguvernării interne a ţinutului Secuiesc.

Textul, în fapt o proclamaţie "în oglindă" a celei a românilor de la Alba Iulia, doreşte nu unirea, ci ruperea de România, prin stabilirea unor graniţe provizorii ale ţinutului Secuiesc, care ar trebui să cuprindă "scaunele secuieşti istorice, aşa cum au fost prevăzute în propunerea legislativă cu privire la Statutul de Autonomie al ţinutului Secuiesc, adoptată de Consiliul Naţional Secuiesc şi înaintată Parlamentului României".

Csapó József va solicita guvernului maghiar să-şi exercite rolul protector asupra revendicărilor la autonomia ţinutului Secuiesc. De asemenea, el învederează preşedintelui, Parlamentului şi Guvernului României să înceapă imediat tratativele cu CNS despre înfiinţarea ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă administrativă şi semnarea tratatului având ca obiect recunoaşterea autonomiei ţinutului Secuiesc până în data de 30 septembrie 2006. În cazul în care autorităţile româneşti nu dau curs revendicărilor CNS, acesta va convoca la toamnă Adunarea Naţională a Secuilor, în scopul stabilirii măsurilor de exercitare a dreptului la autodeterminare a poporului secuiesc şi va solicita puterilor care au semnat Tratatul de la Trianon "să remedieze lezarea drepturilor colective ale maghiarilor din Transilvania şi ale secuilor, care durează de 86 de ani, să facă demersuri pe lângă Naţiunile Unite, pe lângă Uniunea Europeană pentru garantarea, printr-un tratat, statutul autonom al ţinutului Secuiesc, ca mod de recunoaştere a dreptului la autodeterminare a poporului secuiesc".

Textul rezoluţiei cuprinde şi o schiţă de constituţie, în care se proclamă egalitate deplină şi "efectivă" a tuturor locuitorilor din ţin