Unele victime nici nu vor să mai audă de casă sau de părinţi. Specialiştii spun că minorii abuzaţi fizic sau neglijaţi rămân traumatizaţi toată viaţa.
„Concubinul mamei mă bătea mereu. Ultima dată m-a lovit cu cleştele de la foc peste mâini şi picioare. Era beat. Mama nu mi-a luat apărarea. Nu era acasă, când s-a întâmplat. Fugise în sat cu sora mea, tot de răul lui“, povesteşte Bogdan, un puşti de 10 ani.
A ajuns la Centrul lalelelor de curând, iar timpul nu a avut răgaz să-i vindece rănile din suflet. Nu vrea să audă de mamă, de casă sau de Viorel, cel care i-a aplicat lecţiile de corecţie.
Crescut de bunici
„Nu mi-e dor de niciunul. Doar de vărul meu. El e singurul care m-a vizitat. Mama n-a călcat pe aici. Vărul mi-a promis că o să mă ia la el de Paşte şi în vacanţa de vară. Îl ştiu, ţine la mine şi se va ţine de cuvânt“, încearcă să se convingă pe sine Bogdan.
Băieţelul a ajuns la Centrul lalelelor, unitatea pentru primire a copiilor abuzaţi sau neglijaţi din Bacău, în luna februarie. „El a fost crescut mai mult de bunicii materni. Când aceştia au murit, Bogdan a rămas în grija unor rude. Mama s-a mutat acasă la concubin, în comuna Blăgeşti. Acesta este însă violent, mai ales după ce consumă alcool“, declară Carmen Marcoci, asistent social la Centrul lalelelor.
Rămân marcaţi pe viaţă
De la începutul acestui an, la Direcţia pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bacău s-au primit 17 sesizări referitoare la copii abuzaţi fizic de către părinţi sau rude.
„Cele mai multe victime sunt copiii cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, dar au fost şi minori abuzaţi mai mici de trei ani“, a precizat Alina Iftode, purtătorul de cuvânt al DGASPC. Victimele abuzurilor nu vor uita niciodată ceea ce li s-a întâmplat. „Traumele rămân, chiar dacă în timp ele nu vor mai fi
