Solistul de operă Mircea Moisa se pregătşte să-şi încheie cea de-a 50-a stagiune la Opera Română din Cluj-Napoca. A cântat de mic în biserica unde tatăl său era preot. Nici măcar Facultatea de Drept nu l-a scos de pe drumul către consacrarea internaţională ca solist de operă.

A lucrat şi ca jurist, la Parchetul din Aiud, dar numai un sezon. Atracţia pentru operă era prea puternică. S-a angajat în corul operei, iar apoi a continuat studiile superioare la Conservator. Vocea i s-a stabilizat, de la bariton, la nivelului basului. În decursul timpului, a reuşit să acopere toate rolurile de bas din literatura de operă şi genul vocal simfonic. A obţinut premii internaţionale la Barcelona, Berlin sau în Olanda.

Îşi aminteşte că după premiul catalan, în anul 1972, a fost intervievat de Max Bănuş, de la Europa Liberă. A schimbat câteva opinii cu românul din exil, căruia i-a destăinuit că nu are acces la televiziune, deşi fusese avertizat să evite interviurile. Efectul interviului difuzat de Bănuş la Europa Liberă a fost însă benefic pentru el. A fost chemat la Bucureşti, pentru înregistrări la televiziunea naţională, dar şi să cânte de Revelion pentru cuplul Ceauşescu, la vila din Primăverii. I s-a spus să pregătească „Ciobănaş cu 300 de oi”, dar nu a mai apucat să o interpreteze, la ora 2.00 fiind trimis acasă, fără explicaţii. „Ne-au ţinut într-un fel de bucătărie, venea din când în când un activist şi ne spunea care intră să cânte. Am plecat nervos şi flămând”, îşi aduce aminte solistul

Zece rude la Operă

În familia sa au fost mai mulţi angajaţi în operă. „Eram la un moment dat 10: soţia, fraţii şi rudele lor apropiate. A fost şi motivul pentru care nu am putut să rămân în Occident, în ciuda numeroaselor ocazii oferite de spectacolele susţinute de-a lungul timpului”, povesteşte Moisa. „Am reuşit să-l convingem pe fratele nostru să nu rămână, deş