Cine a urmărit de-a lungul timpului activitatea lui Traian Băsescu ar trebui să ştie că face „jocul” INTERESULUI NAŢIONAL. N-a urmărit şi nu urmăreşte jocuri electorale în interes propriu.

Interesul său personal, în sens îngust, meschin, egoist, ar fi fost să nu se ia în beţe cu marii patroni de presă, cu aproape toată clasa politică, ci să facă ce au făcut Iliescu şi Constantinescu: i-au lăsat pe toţi să fure şi le-a mers şi lor bine.

Cine crede că două suspendări şi atacul continuu al celor 2-3 trusturi de presă este confortabil şi suportabil se înşeală amarnic.

N-aş vrea să fiu în pielea sa, să asist la linşajul mediatic împotriva mea şi a familiei mele, zi de zi, seară de seară, şapte zile din şapte.

În 2005, soluţia imorală (PC la guvernare), de care-l acuză mulţi, a făcut posibilă aducerea în justiţie a tripletei Macovei, Morar, Kovesi. Consecinţele acestei mişcări inspirate le vedem zi de zi, când corupţi din toate partidele iau drumul puşcăriei.

La această schimbare de paradigmă în justiţie au cuplat şi serviciile de informaţii, cu şefi, culmea, de la opoziţie. Iar George Maior, şeful SRI, a declarat că speră ca viitorul preşedinte să le dea cel puţin tot atâta libertate în acţiuni, cât le-a dat Traian Băsescu.

Cele două suspendări ale preşedintelui au avut fix această motivaţie: imposibilitatea politicienilor de a încăleca justiţia, ca în timpul guvernării Năstase.

“Avem guvernarea, dar nu avem toată puterea”, zicea Victor Ponta, marturisind, astfel, motivele ultimei suspendări a preşedintelui.

Unii argumentează că acţiunile actuale ale preşedintelui au motivaţie electorală, se adresează unui public ţintă, pentru a-l ţine captiv, pentru a reveni in politică după 2014, pentru a-şi creşte partidul de suflet, PMP.

Greu de crezut. Dacă voia avantaje electorale, Traian Băsescu rămânea alături de PDL, nu-şi pun