Astăzi, mii de credincioşi din toată ţara trec pe la Biserica Greacă. Au venit aici în speranţa că se vor vindeca la Izvorul Tămăduirii. Dacă Iaşiul se mândreşte cu moaştele Sfintei Parascheva, capitala cu acelea ale Sfântului Dimitrie, Brăila a devenit celebră cu Izvorul Tămăduirii, sărbătoarea din prima vineri de după Paşte, în Săptămâna Luminată.

Izvorul Tămăduirii transformă oraşul dunărean în centru al Ortodoxiei, loc de pelerinaj pentru credincioşi sosiţi din toată ţara. Anul trecut, 20.000 de suflete au fost prezente la Biserica Greacă, în Săptămâna Luminată, pentru a lua apă sfinţită.

An de an, pelerinii fac cozi la izvor. FOTO: NICOLETA BUTNARU

Tot mai mulţi pelerini susţin că apa izvorului miraculos i-a tămăduit de boli incurabile, fie ele trupeşti sau sufleteşti.

Legenda spune că apa transformată în agheazmă ţâşneşte de sub Altar numai în prima zi de vineri de după Paşti. Credincioşii spun că agheazma luată de la Biserica Greacă este miraculoasă.

Ridicată în perioada 1863-1872, Biserica „Buna Vestire", zisă Greacă, monument istoric ce îmbină stilul bizantin cu cel gotic-renascentist, domină Centrul Vechi al Brăilei.

Legenda spune că, pe când se săpa fundaţia bisericii, chiar sub Sf. Altar, la 12 metri adâncime, a ieşit la iveală un izvor despre care avea să se afirme că vindecă bolile trupului şi ale sufletului.

"Biserica Greacă a devenit celebră şi pentru că este singurul lăcaş cu trei hramuri şi trei altare din România", ne-a povestit, deunăzi, preotul paroh Filip Nicolescu, de la Biserica Greacă "Buna Vestire".

Pictura Bisericii Greceşti a fost realizată de către Gheorghe Tattarescu, C. Liochis şi zugravul Belizarie, în trei etape, iar uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia.

Catapeteasma, lucrată în foi