Costumaţi, în mijlocul familiei sau prietenilor, cu un pahar de băutură în mână sau cu furculiţa pregătită să deguste delicii culinare, toţi ne pregătim să sărbătorim Noul An. Dacă tradiţiile noastre ni se par interesante, o privire atentă la modul altor popoare de a se bucura în această seară ne va dezvălui o lume cu totul nouă. Superstiţiile şi prezicerile se îmbină în toate culturile astfel încât petrecerea de Revelion prinde nuanţe cât se poate de diverse.
Italienii aruncă lucruri vechi pe geam, grecii ornează prăjiturile cu bani
Astfel, în unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, toţi au fost fericiţi, dar, în amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite, relatează Mediafax.
În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun (aşa cum la români, copiii îl aşteaptă pe Moş Nicolae). Adulţii petrec şi ei, degustând ceva tradiţional-„vassilopitta”-, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Se spune că cel care găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.
În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, ce sunt apoi lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.