Motivul vizitei Preşedintelui Traian Băsescu în Slovacia a fost celebrarea a 69 de ani de la eliberarea Republicii Slovace în Cel de-al Doilea Război Mondial. 11.000 de soldaţi români au căzut acolo la datorie, deci prezenţa şefului statului român, la invitaţia omologului său slovac era mai mult decât justificată. Nu aceasta este însă singura legătură pe care România cu Slovacia.
Un punct comun al celor două state îl reprezintă minoritatea maghiară. Si în Slovacia, ca şi în România, maghiarii reprezintă cea mai mare minoritate etnică : 8,5% este ponderea ei în rândul populaţiei slovace, în timp ce la noi, aceştia reprezintă 6, 6% din populaţia ţării, potrivit recensământului din 2002. Recent, într-o acţiune ce a stârnit indignarea Ungariei, Slovacia a interzis prin lege ca suporterii să intre pe stadioane cu steagurile altor ţări. In 2010, după ce Parlamentul maghiar a aprobat o lege care facilitează obţinerea cetăţeniei pentru etnicii maghiari care trăiesc în alte ţări, Slovacia a avut reacţia cea mai radicală, votând la scurt timp un amendament la propria lege a cetăţeniei, care retrage cetăţenia slovacă oricui face cerere pentru a o obţine pe cea maghiară. Acestea sunt doar două exemple care demonstrează că problema minorităţii maghiare este luată cât se poate de serios de Slovacia.
Ca o paralelă, doar acum câteva zile, după imensul scandal provocat de declaraţiile extremiste ale preşedintelui partidului Jobbick, preşedintele Traian Băsescu atrăgea atenţia : « În ceea ce priveşte principiul general al tratamentului pentru minorităţi, (…) România a adoptat o legislaţie extrem de bună şi aş sublinia – unii cred că sunt praguri care pot fi depăşite.(…) Ungaria a devenit un focar de instabilitate în regiune. Politica Budapestei a început să creeze dificultăți iar România își va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”. În acest context, preşe
