După CM '34, federaţia a vrut să aducă pe termen lung un selecţioner străin, succesor al austriacului Uridil, care pregătise "naţionala" doar 14 zile, cu un singur meci la Mondiale. L-a antamat pe britanicul Farmer, care, vreme de 6 luni, n-a stat pe bancă la nici o partidă, a condus cîteva antrenamente eşuate în Bucureşti şi a dispărut brusc.
FRF nu e de ieri, de azi, scena unor decizii bîlbîite ori a unor gafe memorabile. Cea mai mare păcăleală din istoria federaţiei s-a produs în perioada interbelică, la şase luni după a doua participare a României la Mondiale, în '34. Şeful fotbalului românesc era atunci Viorel Tilea, viitor ambasador la Londra, iar spre finalul acelui an Biroul Federal a luat decizia de a angaja un antrenor britanic pentru a pregăti Balcaniada din decembrie, de la Atena.
Numele lui: Peter Farmer, scoţian, 49 ani. Urma să fie al doilea selecţioner străin din istoria "naţionalei" după ce, la CM '34, în Italia, pe banca "tricolorilor" stătuse austriacul Josef Uridil. Fusese însă mai degrabă o experienţă exotică: Uridil a figurat ca antrenor numai 14 zile, interval de timp în care a pierdut şi singurul meci de la Mondiale, 1-2 cu Cehoslovacia, la Trieste, fără să poată avea o contribuţie serioasă la pregătirea echipei. FRF intenţiona însă ca, prin Farmer, să urnească un proiect de lungă durată la reprezentativă, gestionat de un tip şcolit în patria fotbalului. Va ieşi însă un spectaculos bluf!
A cerut concediu din prima zi!
Povestea, relatată constant, cu note ironice şi în cheie hazlie, de "Gazeta Sporturilor" din acea vreme, s-a întins pe durata a 158 de zile confuze şi comice: omul şi-a luat salariul, a cerut concediu încă înainte de a ajunge prima dată la Bucureşti, nu i-a condus la nici un meci pe "tricolori", s-a dat lovit în timpul Balcaniadei şi a dispărut brusc într-o zi din România, fără să mai anunţe pe nimeni! I
