România a îndeplinit ţintele stabilite cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru jumătatea anului, însă nu a reuşit să respecte calendarul de privatizări şi nici termenele setate pentru selecţia managerilor privaţi, astfel că a fost necesară decalarea acestora.
Guvernul Ponta a mers la negocierile cu FMI fără studii de impact prin care să convingă finanţatorii internaţionali de sustenabilitatea bugetară a tuturor măsurilor fiscale pe care le are în vedere.
"Cei de la FMI şi Comisia Europeană sunt foarte deschişi la propunerile pe care le are şi Guvernul şi în aceeaşi măsură şi o serie de parlamentari, însă trebuie făcute studii de impact. Dânşii nu au nimic împotriva ideii respective, dar trebuie făcute studii şi calcule. Nu sunt împotriva acestor măsuri, ci sunt foarte deschişi la orice propunere", a declarat pentru Mediafax Eugenia Barna, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, făcând referire la reducerea TVA la 9% pentru alimentele de bază, plata TVA la încasare şi impozitarea regresivă a veniturilor.
Guvernul trebuie să facă studii de impact şi să dovedească că aceste măsuri pot fi implementate fără efecte negative asupra bugetului. Iar orice măsură care duce la reducerea veniturilor bugetare trebuie compensată prin ajustări de cheltuieli.
Plata TVA la încasarea facturii, o măsură considerată salutară de către numeroşi reprezentanţi ai mediului de business, a fost agreată de finanţatorii internaţionali, însă ar putea să fie aplicată doar din ianuarie 2013, mult mai târziu faţă de intenţiile premierului Victor Ponta.
Scăderea TVA la 9% pentru produsele agroalimentare sau impozitarea progresivă a veniturilor au fost respinse deocamdată de FMI şi Comisia Europeană, în condiţiile în care ar pune presiune pe buget. Or, ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor este mult mai ambiţioasă d
