Iniţial, opinia publică din România şi-a manifestat nemulţumirea faţă de crimele grecilor la adresa aromânilor prin intermediul unor mitinguri. Ulterior, atitudinea populaţiei a devenit mai radicală. La 31 iulie 1905, patru persoane au devastat cafeneau "România" din strada Gabroveni. Proprietarul, grecul Paul Stamulis, a fost rănit la cap, iar casiera insultată şi maltratată. Au fost distruse mobila şi alte obiecte de inventar, pagubele fiind evaluate la 1.522 de lei. În oraşul Giurgiu, manifestanţii au ars drapelul grecesc (31 iulie 1905), determinând protestul oficial al Legaţiei Greciei la Bucureşti prin vocea lui Tombazis, care a cerut sancţionarea agenţilor de poliţie ce nu au intervenit pentru a împiedica incidentul.

Răspunsul părţii române a fost comunicat prin Ioan N. Lahovary, ministru de externe: "Guvernul Regal deplânge sincer că sentimentele de indignare produse în spiritul public au împins mulţimea la o astfel de manifestare, după cum e convins că guvernul elen deplânge din parte-i violenţele şi crimele ale căror victime sunt pacinicile populaţiuni româneşti din Imperiul Otoman şi care sunt înfăptuite de către bande cari declară că lucrează în numele şi în interesul naţiunii elene".

Simţindu-se ofensat, Tombazis a plecat în concediu fără să numească un înlocuitor, iar paza Legaţiei a lăsat-o în sarcina unui cancelar. Plecarea sa a anunţat-o ministrului român de externe prin intermediul unei telegrame. Cum atitudinea lui Tombazis a fost considerată de către oficialii români contrară uzanţelor diplomatice, reprezentantul României la Atena, I. N. Papiniu, i-a adus la cunoştinţă primului ministru Rhallys că pleacă şi el în concediu. Nota a fost adusă la cunoştinţa lui Rhallys prin intermediul interpretului Legaţiei României la Atena, după plecarea din capitala elenă a lui I. N. Papiniu. "Este învederat - se menţiona în nota cu Nr. 425/24 se