Sute de medicamente cu preţ accesibil riscă să dispară de pe piaţă deoarece producătorii români nu pot să achite taxa clawback impusă de autorităţi. Printre ele se numără medicamente foarte utilizate precum Egilok, Enalapril, Digoxin, Metoclopramid, Captopril, Furosemid, Diazepam şi Ibuprofen.

Negocierile din autorităţile române şi producătorii de medicamente generice pentru revizuirea taxei clawback au eşuat, în contextul în care Guvernul a respins orice propunere formulată de reprezentanţii industriei producătoare de medicamente generice.

„Nu mai putem participa la discuţii în care se aude o singură voce şi în care singurul interes este cel financiar, ignorându-se efectele economice şi sociale deosebit de grave pe care această taxă le produce," a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

„Cerem încă o dată implicarea personală a Primului Ministru Victor Ponta şi a Ministrului Finanţelor Publice Florin Georgescu pentru deblocarea situaţiei," a adăugat Mihai.

Potrivit APMGR, producătorii de medicamente generice au cel mai mult de suferit de pe urma taxei clawback, în ciuda faptului că au o contribuţie importantă la economia reală - în total, activităţile lor asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi aduc o contribuţie însemnată la finanţele publice prin impozite directe şi indirecte.

Producătorii de medicamente generice, majoritatea având unităţi de producţie în România, nu au altă soluţie decât insolvenţa sau re-evaluarea portofoliului de produse. Astfel, producătorii vor renunţa la acele medicamente compensate care, din cauza nivelului taxei clawback, au ajuns sub pragul de rentabilitate.

APMGR cere FMI şi Comisiei Europene să se pronunţe public asupra impunerii taxei clawback în forma actuală, în contextul efectelor grave pe care aceasta le poate ave