Chiar dacă nu de prea multe ori, la reuniunile ştiinţifice ale unor supraspecializări se abordează şi lucrări de cercetare fundamentală şi de teoria neuroştiinţelor. Un exemplu a fost oferit de Conferinţa Naţională de Epilepsie, orga­nizată şi în acest an de dr. Radu Rogozea, preşedintele Asociaţiei Române de Luptă împotriva Epilepsiei. Aici, investigaţiile reţelelor neuronale prin modelare şi teorii de avangardă aplicate la funcţionarea creierului au suscitat interesul unei audienţe nu prea numeroase, dar pregătite să primească informaţii recente în domeniu. Ca şi în anii precedenţi, Şcoala de electro­neurofiziologie de la Craiova, patro­nată de mulţi ani de prof. dr. Valeriu Neştianu, alături de care au fost conf. dr. Bogdan Amuzescu şi conf. dr. Adrian Neştianu, s-a afirmat printr-o serie de comu­nicări ce au suscitat interesul participanţilor, detaliind metodele electrofiziologice şi morfologice în modelarea reţelelor neuronale implicate în epileptogeneză, dar şi actualităţile din terapia cu celule stem în afecţiunile neurodegenerative. Asistenţa a avut ocazia să se familiarizeze cu actualităţi venite din cercetare: modelele reţelelor neuronale, începând cu cel mai simplu, compus doar de câţiva neuroni, creat de Hodgkin şi Huxley, până la proiectul Blue Brain. Discuţiile au fost pe măsura importanţei comunicărilor, „ostilităţile“ fiind conduse de dr. Dan Psatta, care le-a reproşat autorilor că, în expunere, s-au bazat în prea mare măsură pe datele din literatură, trecând prea uşor peste experienţa personală. În acelaşi timp, nu s-a arătat convins de faptul că modelarea, bazată în principal pe idei, poate fi de mult ajutor în experimentările care urmăresc o fundamentare faptică. O altă discuţie a fost suscitată de preocuparea privind celulele stem în neurobiologie şi în alte domenii. Părerea unor clinicieni (acad. Constantin Popa, dr. Radu Rogozea ş.a.